Anton Pann – liant între cultura română și cea turcă
Vineri, 20 februarie 2026, a avut loc interviul-eveniment „Cuvântul care ne unește”, organizat pentru a marca 170 de ani de la momentul în care Anton Pann a achiziționat casa care funcționează astăzi ca muzeu memorial. Evenimentul, găzduit de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Primăria Municipiului București și Asociația Radiografia Culturală, a reunit reprezentanți ai mediului cultural pentru a celebra memoria, patrimoniul și valorile care ne apropie.
Participarea Institutul Cultural Turc Yunus Emre a adus un plus de semnificație aniversării, reafirmând legăturile istorice și dialogul intercultural dintre spațiul românesc și cel turc — dimensiuni care se regăsesc și în opera lui Anton Pann. Interviul realizat cu această ocazie urmează să fie difuzat la TVR 1, oferind publicului larg prilejul de a redescoperi actualitatea mesajului său.
Momentul aniversar a fost întregit de un recital susținut de membrii trupei Battements de l’Orient, care au interpretat piese la Oud – Alexandru Nistoreanu și Politiki Lyra (Kemence) – Feras Sarmini, instrumente reprezentative pentru spațiul oriental, evocând astfel universul sonor care l-a influențat pe Anton Pann. Muzica a creat o punte simbolică între trecut și prezent, între tradiție și contemporaneitate.
Anton Pann – o viață între culturi
Născut în jurul anului 1796, la Sliven (astăzi în Bulgaria), Anton Pann a trăit într-o epocă marcată de profunde transformări politice și culturale în spațiul sud-est european. Stabilit în Țara Românească, el a devenit una dintre figurile emblematice ale culturii române din secolul al XIX-lea. Poet, tipograf, profesor de muzică bisericească și culegător de folclor, Pann a fost un spirit enciclopedic, preocupat de transmiterea învățăturilor morale și a tradițiilor populare.
Opera sa cuprinde lucrări precum „Povestea vorbei”, o colecție de proverbe și anecdote cu tâlc, dar și scrieri religioase și muzicale. Anton Pann este adesea asociat cu melodia imnului național al României, „Deșteaptă-te, române!”, contribuția sa muzicală fiind esențială în configurarea patrimoniului sonor românesc.
Casa achiziționată de el în București, devenită astăzi muzeu memorial, reprezintă un spațiu al memoriei vii. Aici, vizitatorii pot descoperi nu doar obiecte personale și ediții vechi ale lucrărilor sale, ci și atmosfera unei epoci în care cultura se construia prin dialog între influențe diverse — românești, balcanice, orientale.
Evenimentul „Cuvântul care ne unește” a reafirmat faptul că moștenirea lui Anton Pann nu aparține doar trecutului. Ea continuă să inspire prin mesajul său de înțelepciune, toleranță și deschidere culturală. Într-o lume în care identitățile se întâlnesc și se transformă, figura lui rămâne un simbol al armoniei dintre tradiții și al puterii culturii de a construi punți durabile între popoare.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă rugăm să accesați rubrica Love Turcia și Radiografia Culturală!
