Nastratin Hogea – Ziua Internațională a Cărții pentru Copii
Cu ocazia celebrării a Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii, dată fiind aleasă în cinstea povestitorului pentru copii Hans Christian Andersen, dorim să vă prezentăm un personaj oriental fascinant, din cultura turco-islamică, care a ajuns și în cultura română, Nastratin Hogea.
Nastratin Hogea este un personaj satiric oriental celebru, cunoscut în literatura română datorită umorului său subtil și învățăturilor pline de înțelepciune. Povestirile despre el sunt pline de paradoxuri și lecții morale ascunse în anecdote simple. În cultura românească, el a devenit cunoscut prin intermediul lui Anton Pann, care a tradus și adunat legendele despre el într-o lucrare intitulată „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”. Aceste povești au contribuit la popularizarea sa, influențând și personaje precum Păcală, simbol al umorului românesc tradițional.
Nastratin Hogea a fost educat în teologie și filozofie islamică, devenind un „hodja” respectat. Umorul său nu era doar pentru distracție, ci avea rolul de a transmite lecții morale și spirituale prin ironie și paradoxuri. Povestirile despre el s-au răspândit din Orientul Mijlociu în Balcani și în cultura română, fiind apreciate pentru spiritul lor ager și înțelept.
Cine a fost Nastratin Hogea?
Nastratin Hogea, cunoscut ca un mare înțelept al culturii turco-islamice și maestru al umorului, s-a născut în 1208 în satul Hortu din Eskişehir, redenumit ulterior „Orașul Nastratin Hogea”. Educat inițial de tatăl său, un oficial religios, și mai târziu în școlile din Sivrihisar și Konya, Nasreddin a devenit imam, predicator și profesor. A studiat cu învățați renumiți în Akşehir, unde s-a stabilit ulterior și a ocupat diverse funcții, inclusiv grefier și director.
Pe lângă activitățile intelectuale, Hogea s-a implicat în agricultură și grădinărit, trăind ca un om al poporului. A avut două căsătorii și trei copii, dintre care două fiice, Fatma și Dürri-i Melek Hatun, și un fiu, Ömer. Nasreddin Hodja a murit în 1284, la vârsta de 76 de ani, fiind înmormântat în Akşehir, unde mormântul său a devenit un loc de referință culturală.
În 1996, UNESCO a declarat „Anul lui Nasreddin Hodja”, sărbătorit prin evenimente și simpozioane care au evidențiat contribuțiile sale la patrimoniul cultural.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă rugăm să accesați rubrica Radiografia Culturală și Love Turcia!
