Călătorie în jurul lumii la Ziua Multiculturalității Brașov

Festivalul Ziua Multiculturalității în Brașov (Brașov Multicultural Day) nu este un proiect nou, acesta ajungând la cea de-a noua ediție. Aceasta inițiativă minunată aparține fondatoarei Centrului de Integrare pentru Migranți din Brașov, Astrid Hamberger, care și-a dorit să faciliteze integrarea imigranților de pe teritoriul României. Prin acest festival, se dorește încurajarea dialogului cultural, promovarea diversității culturale și nu în ultimul rând, integrarea migranților în comunitatea locală.

Festivalul a fost centrat pe două puncte cheie: standuri unde migranții îi așteptau pe călători cu un călduros Bine ați venit prin obiecte tradiționale, haine, suveniruri, rețete specifice țării și povești interesante despre cultura lor. A doua parte a festivalului s-a axat pe spectacolul multicultural oferit chiar de aceștia.

Sute de oameni au participat la festival și au putut face un schimb intercultural cu migranții. Festivalul a fost un succes, iar din reacțiile oamenilor, sperăm ca prejudecățile față de refugiați și imigranți să scadă din ce în ce mai mult și să îi putem integra din ce în ce mai mult în societatea românească.

Călătoria a început chiar de dimineață, în jurul orei 11.  Migranții deja aveau pregătite cu mare grijă și dedicare standurile pentru a arată o bucățică din cultura lor, din țara din care provin și tradițiile care îi reprezintă. Ca orice călător responsabil, mi-am luat pașaportul pentru a putea vizita țările dorite și a pentru a străbate cele patru continente în siguranță: Europa, Asia, America de Nord și Sud, Europa. La fiecare stand, primeam o viză simbolică drept Bun venit în țara lor.

Prima aterizare a fost în Ucraina. Pe lângă primirea călduroasă și obiectele tradiționale care aveau elemente comune cu cultura românească precum portul tradițional, icoanele ortodoxe și turta românească, m-am bucurat că am avut ocazia să pot comunica cu cu emigranții și să îmi exprim empatia față de greutățile pe care le suferă poporul lor în clipa de față. A doua aterizare a fost în Moldova unde m-am simțit ca acasă.

Din Europa am aterizat direct pe continentul african și am ajuns în Zimbabwe. Am avut ocazia să comunic cu migranții din Zambia și Zimbabwe și mi-au împărtășit din cultura lor care sper să fie mult mai promovată în România pe viitor.

A treia călătorie a fost în Turcia, granița între Orient și Occident. Imigranții vorbeau foarte bine limba română, ne-au întâmpinat tradițional cu ceai și lokum (rahat turcesc) și am putut discuta despre marea comunitatea turcească din România și afinitatea pe care au românii vizavi de cultura turcească de la mâncare până la muzică și tradiții.

Din Turcia, am trecut în partea asiatică și m-am îndreptat înspre Coreea de Sud, Vietnam, China și Japonia. În aceste patru călătorii, colegii mei de drum au fost în special cei mici și adolescenții care sunt atrași de cultura japoneză și coreeană. Fiecare pasager a primit scris pe foaie numele său în scriere japoneză, dulciuri asiatice și stickere cu personajele preferate din animeuri. De asemenea, am conversat cu emigranții în română și engleză, fiind uimită de acuratețea cu care vorbeau limba română.

Din Asia, am pornit o nouă călătorie, de această dată, în America de Sud și am vizitat Peru, Columbia și Venezuela. Am putut vedea hainele tradiționale, fotografii cu cele mai frumoase atracții turistice din zonă și am putut achiziționa un prinzător de vise tradițional.  Cel mai mult m-a impresionat pasiunea specifică latinilor care se simte atunci când vorbesc despre orice le face plăcere, dar mai ales despre cultura lor.

Din America Latină, m-am întors în Orient și am vizitat Egiptul și Iranul unde am putut admira obiecte tradiționale lucrate manuale și cărți din literatura iraniană. Am fost întâmpinați cu ceai și zalabia (mingi din aluat de gogoși specifice Egiptului).

După ce am vizitat standurile și am interacționat direct cu migranții care erau dornici de a face schimb de impresii și, bineînțeles, de cultură, am avut o altă interacțiune cu diversitatea culturală și anume prin spectacolul intercultural oferit chiar de ei. Fiecare țară a avut mai multe reprezentații pe scenă prin care ne-au prezentat muzica și dansurile tradiționale. De asemenea, fiecare a început reprezentația printr-o scurtă prezentare a țării din care provine. M-am bucurat să aflu că la Seul, Coreea de Sud există cursuri de limba română.

Călătoria nu se încheiase. Am urmărit cu sufletul la gură reprezentațiile Indiei, Indoneziei, Filipine și Sri Lankăi. Emigranții Indoneziei erau majoritatea studenți care vorbeau surprinzător de bine limba română. Spre finalul festivalului, Ambsada Indiei la București ne-a pregătit un concurs de cultură generală, iar premiile au constat în diverse obiecte fabricate în India.

De la festival, nu au lipsit nici standurile organizațiilor care au făcut ca cea de-a noua ediție a acestui festival să aibă loc: Centru de Integrare pentru Migranți Brașov , Empathy, Înaltul Comisiarit al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Consiliul Național Român pentru Refugiați – CNRR.

Mai jos putețiu viziona secvențe din spectacolul cultural ce s-a desfășurat la Brașov Multicultural Day!

Dacă v-a plăcut acest articol, vă rugăm să accesați rubrica Cultura!